De ce sunt sistemele cu pompă de căldură „sensibile”? Dacă aceste 3 componente nu sunt corect alese, întregul sistem suferă.

Popularitatea pompelor de căldură în ultimii ani este evidentă — nu mai este nevoie să insistăm. Ele sunt utilizate în încălzire, producerea apei calde și uscarea.

Totuși, pe măsură ce numărul de instalații crește, crește și rata de reparații.

Există un fenomen ciudat: același sistem funcționează perfect ca aer condiționat, dar, convertit în pompă de căldură, dă frecvent semne de defect. Nu este vorba despre o „sensibilitate” a pompei de căldură, ci despre condiții de funcționare mult mai severe decât ale aerului condiționat — iar selecția componentelor nu a fost adaptată corespunzător.

01 Care este diferența dintre pompă de căldură și aer condiționat?

Aerul condiționat funcționează intens doar o dată pe an — în lunile de vară, pentru răcire. Pompa de căldură, în schimb, asigură încălzirea în iarnă și răcirea în vară, funcționând pe tot parcursul anului, inclusiv la temperaturi de până la -20 °C.

Variația mare a condițiilor de funcționare, diferența mare de temperatură și temperatura ridicată de condensare determină o solicitare mult mai intensă a agentului frigorific în sistem.

În medii subzero, presiunea agentului frigorific este scăzută, iar viteza de curgere este redusă, ceea ce favorizează formarea gheții și depunerea impurităților. Mici probleme acceptabile în sistemele de aer condiționat se amplifică semnificativ în pompele de căldură.

02 Filtrul desicant: portarul sistemului cu pompă de căldură

Sursa de umiditate în sistemele cu pompă de căldură este mai variată decât în cele de aer condiționat. Schimbătoarele de căldură cu plăci, supuse presiunii continue, prezintă riscuri de scurgeri; în condiții de temperaturi scăzute, agentul frigorific transportă mai ușor umiditatea.

Odată ajunsă în sistem, apa hidrolizează uleiul de ungere, generează acizi și corodează compresorul — rezultatul final este distrugerea acestuia.

Prin urmare, pentru pompele de căldură, dimensiunea filtrului desicant trebuie să fie cu o mărime mai mare, iar înlocuirea trebuie efectuată mai frecvent — aceasta este o cerință obligatorie, nu o simplă recomandare.

Ce simptome apar când există prea multă umiditate? În timpul iernii, eficiența încălzirii scade treptat, iar zgomotul compresorului devine din ce în ce mai surd; la demontarea filtrului, se observă că agentul desicant și-a schimbat culoarea. Am întâlnit deja numeroase astfel de cazuri.

Unii clienți, pentru a economisi câteva zeci de yuani, instalează în pompele de căldură filtre desicante concepute pentru climatizare: în vara nu se observă nicio problemă, dar în iarnă, la temperaturi scăzute și umiditate ridicată, apar blocaje prin gheață și coroziune — costurile de reparații sunt suficiente pentru a achiziționa zeci de filtre desicante.

03 Separator gaz-lichid: protecție împotriva loviturii de lichid

În timpul iernii, la încălzire, temperatura exterioară este scăzută, iar refrigerantul din evaporator nu se vaporizează complet, astfel încât refrigerantul lichid poate fi ușor aspirat înapoi în compresor.

Aceasta este lovitura de lichid: în cazuri ușoare, se aud câteva pocnituri, iar în cazuri grave, supapele sau chiar carcasă cilindrului pot fi deteriorate.

Zgomotul produs de lovirea de lichid este inconfundabil — un sunet sec și crisp, ca și cum compresorul ar mesteca pietriș. Odată ajuns la acest stadiu, supapele sunt aproape sigur deteriorate.

Separatorul gaz-lichid are tocmai această funcție: reține refrigerantul lichid și permite trecerea exclusiv a celui în stare gazoasă către compresor.

Capacitatea separatorului gaz-lichid pentru pompele de căldură trebuie să fie suficient de mare, în special în cele câteva minute ale ciclului de degivrare, când refluxul de lichid este cel mai intens; dacă volumul este insuficient, o singură degivrare poate deteriora compresorul.

04 Receptor de lichid și separator de ulei: asigurați-vă întoarcerea uleiului fără întreruperi

Pompele de căldură funcționează în regim variabil, iar viteza de curgere a refrigerantului fluctuează brusc, ceea ce favorizează depunerea uleiului de răcire în conducte, împiedicându-i întoarcerea. Lipsa de ulei în compresor accelerează uzura și reduce drastic durata de viață.

Receptorul de lichid reglează disponibilitatea refrigerantului, iar separatorul de ulei asigură întoarcerea rapidă a uleiului. Aceste două componente sunt esențiale în sistemele cu pompă de căldură și nu pot fi omise.

Pentru pompele de căldură de joasă temperatură, atenția trebuie sporită: la temperaturi scăzute, uleiul se îngroașă și întoarcerea lui devine și mai dificilă; eficiența separatorului de ulei și volumul receptorului de lichid determină direct capacitatea compresorului de a rezista întreaga iarnă.

Receptorul de lichid are și o funcție adesea neglijată: în timpul întreținerii sistemului sau al vidării, el servește ca rezervor temporar pentru refrigerant, facilitând astfel intervențiile. La alegerea modelului, volumul receptorului trebuie să corespundă cantității totale de refrigerant din sistem; dacă este prea mic, în iarnă sistemul poate deveni subalimentat.

05 Recomandare concisă

La alegerea componentelor, nu vă bazați doar pe preț, ci evaluați capacitatea lor de a rezista condițiilor de funcționare: pentru filtrele desicante, verificați puterea de absorbție a umidității și capacitatea de reținere a impurităților; pentru separatoarele gaz-lichid, analizați volumul și dimensiunea orificiilor de întoarcere a uleiului; pentru receptoarele de lichid, evaluați adaptabilitatea la regimuri variabile.

Cheltuiți câteva zeci de yuani în plus pentru componente de calitate — veți evita zeci de reparații ulterioare. Orice specialist în domeniul ingineriei știe să facă acest calcul.

Mai menționăm și faptul că nu trebuie să economisiți timpul de vidare al sistemului cu pompă de căldură. Sistemele mari, cu conducte lungi, necesită o vidare completă; dacă aceasta nu este realizată corect, toate problemele vor apărea mai devreme.